CHRISTIAN W. SCHENK

- Cetăţean de onoare al oraşului universitar Cluj-Napoca
- Membru al Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Iaşi
- Membru al Uniunii Scriitorilor din Germania
- Deţinător al brevetului prezidenţial pentru merite deosebite în promovarea culturii româneşti
- Medalia comemorativă „150 ani Eminescu“ pentru promovarea acestuia în străinătate


Numele si prenumele, pseudonimul.

Dr. Wilhelm Schenk, pseudonim Christian W. Schenk

1) Data si locul nasterii, parintii, stramosi importanti, daca in familie mai sunt scriitori (sot, sotie, copii s.a.).

11.11.1951 Braşov, tatăl Friedrich Wilhelm Schenk, mama Gisella Schenk născută Engel. Copii scriitori: Daniel P. Schenk 16.04.1986 membru al Uniunii Scriitorilor din Germania, Scriitor (tradus şi în română), Academia de Film Köln, regizor de film.

2) Studii. Anul absolvirii.

Facultatea de Medicină Johannes Guttenberg din Mainz, Renania Palatină 1985, doctoratul 1986 la aceeaşi universitate.

3) Cand ati inceput sa scrieti.

1958 la vârsta de 7 ani
Debut în revista „Luminiţa” în 1961 sub îngrijirea poetului şi mentorului Tudor Arghezi.

4) Debut editorial.

1981 Gedichte/Poezii – bilingv – Editura „P” Mainz.

5) Reviste, ziare, edituri, posturi RadioTV, unde ati publicat/colaborat.

Abataj
- Adevărul literar si artistic -
Aletheia - revistă de stiintă si dialog interdisciplinar
-Almanahul Coresi
-Anotimpuri Literare -Antares
-Apostrof
-Arca
-Archiv - Für das Studium der neueren Sprachen und Literaturen
-Argo
-Astra
- Aurora, revista oamenilor de stiintă si a scriitorilor din Bihor
-Bucuresti - săptămânal de informare
– Caiete Botosănene
- Caiete Critice -Caietele
- Poesis - Casa
-Hermannstädter Wort
- Contemporanul
- Convergente Românesti
-Convorbiri Literare
- Cronica
- Dacia Literară
- Deisis
- Der Literat
- Dimineata - cotidian de informare si opinie
- Dichtungsring
- Diplomat Club
- Euphorion
- Evenimentul cultural Iasi
- Foaie pentru minte, inimă si Literatură
- Gazeta de Botoşani
- Gazeta de Nord-Vest
- Gazeta de Transilvania
- Gazeta Nouă Transilvană
- Glasul Natiunii (Duplex Chisinău-Bucuresti)
- Haiku - revistă de interferente româno-japoneze,
- Limbă si Literatură
- Hyperion
- Independentul
- Informatia Zilei
- Jurnalul de Botoşani
- Literatoru
- Literatur Aktuell
- Luceafărul
- Mesager
- Mesagerul Transilvan
- Minerva,
- Monitor
- Noua Gazetă de Vest
- Observator
- Opinia/Iasi
- Ora 24 - Origini
- Romanian Roots The International Association of Romanian Writers and Artists
- Poesis
- Poezia
- Renaşterea Bănăţeană
- Revista V
- România Liberă
- România Literară
- Romanian Business Journal - Romanian Review
- Rostirea Românească
- Sălajul Orizont
- Sinteze
- Steaua
- Symposion
- Timpul
-Transilvania Express
- Tribuna
- Unitatea Naţională
- Universul Cărţii
- Unu
- Vatra
- Viata
- Viata Armatei
- Viata medicală
- Viata Românească
- Zburătorul
- TVR 1
- TVR Cultural
-TVR Iaşi
- TVR Samtel
- WDR Germania
- SWR Germania
- Diverse posturi de radio (Bucureşti, Cluj, Satu Mare, Iaşi)

Au citit: Radu Beligan, Dan Săndulescu, Anda Caropol, Silviu Stănculescu etc.


6) Locuri de munca. Unde lucrati acum sau daca sunteti pensionar.

Pensionar de boală

7) Domiciliul actual, telefon fix, telefon mobil, adresa de e-mail.

Kastanienstr. 16
56154 Boppard
Germania

Tel. 0049-6742-8010161
Fax 0049-6762-8010162
Celular: 0049-162-9067419
Mail: christian.w.schenk@googlemail.com

8) Opere publicate. Titlul complet, iar in paranteza anul aparitiei si precizarea adecvata: poezie (versuri), proza scurta, roman, eseu, teatru, critica sau istorie literara, editie de autor, traducere din... (in general, nu ne intereseaza editura care va publica, nici premiile obtinute, care maresc inutil spatiul tipografic). În cazul romanelor si pieselor de teatru, puteti povesti pe scurt tema si subiectul.

Publicaţii (Poeme)
o Gedichte/Poezii, Editura „P“ Mainz 1981, ediţie proprie
o Omina, Dortmund 1987, ediţie proprie
o Strigătul morţilor, Editura Labyrint Bucureşti 1991, ISBN 973-607-012-3
o Testament, Editura Labyrint Bucureşti 1991, ISBN 973-607-009-3
o Răstignirea ultimului cuvânt, Editura Doris Bucureşti, 1992,ISBN 973-95562-2-1
o Lichtebbe (Reflux de lumină), Verlag Deutscher Autoren 1994, ISBN 3-88611-150-4
o Blinder Spiegel (Oglinda oarbă), Edition „L“ Loßburg 1994, ISBN 3980387135
o Semne, gratii şi simboluri, Editura Dacia Cluj, ISBN 973-35-0477-7
o Mandala, Dionysos Verlag 1996, ISBN 3-9803871-3-5
o Două anotimpuri, toamna, Editura Helicon Timişoara 1997, ISBN 973-574- 372-8
o Poezii/Gedichte (Rumänisch/Deutsch), Cogito Verlag Oradea 1997, ISBN 973-9064-71-X
o Vorbe sugrumate-n aer , Editura Cogito Oradea 1998, 2. Ed. II 1999, ISBN 973-9064-94-9
o Poeme vechi şi noi , Editura Axa Botoşani 2000, ISBN 973-8034-14-0
o Elegii Coloconeze, Editura Cronica (Iaşi) 2000, ISBN 973-9206-70-0
o 55 Poezii (Ediţie specială la aniversarea vârstei de 55 de ani) – 2006, ISBN 973-86530-0-2

Traduceri de cărţi (Poeme din română şi germană)
o Cele mai frumoase balade germane de la Ludwig Uhland până la Ricarda Huch, Editura „Cartea Românească“ Bucureşti 1969
o Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezişă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români. Editor: Simone Reicherts, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119
o Dorin Popa: Poesis - Elf lyrische Miniaturen, Dionysos Verlag 1996, ISBN 3980387100
o George Vulturescu: Augenlieder, Dionysos Verlag 1996, ISBN 3980387143
o Lucian Vasiliu: Tanz der Monaden, Dionysos Verlag 1996, ISBN 3980387151
o Ştefan Augustin Doinaş: Geboren in Utopia, Dionysos Verlag 1996, ISBN 398038716X
o Marin Sorescu: Die Leere der Glocke, Dionysos Verlag 1997 und 2002, ISBN 3-933427-09-6
o Emil Manu: Traum Stunde, Dionysos Verlag 1997, ISBN 3980387186
o Dorin Popa: Niemand versteht mich, Polirom 1998, 973-683-059-4
o Gellu Dorian: Niemandsinsel, Dionysos Verlag 1998, ISBN 3933427002
o Valeriu Stancu: Wortwunde, Dionysos Verlag 1998, ISBN 3980387194
o Ana Blandiana: Sternehimmel, Dionysos Verlag 1999 und 2002, ISBN 3-933427-08-8
o Mihail Eminescu: Sämtliche Gedichte, Dionysos Verlag 2000, ISBN 3-933427-02-9
o Cassian Maria Spiridon: Über den Wald, Dionysos Verlag 2002, ISBN 3-933427-07-X
o Ion Caraion: Ein Garten ist in mir, Dionysos Verlag 2002, ISBN 3-933427-04-5
o Aura Christi: Geflüster, Dionysos Verlag 2002, ISBN 3-933427-03-7
o Marin Mincu: Drehung, Dionysos Verlag 2002, ISBN 3-933427-06-1
o PREZENT ÎN ANTOLOGIILE


Extrase din antologii
o 1. -Die Jahreszeiten, Hockenheim 1991.
o 2. -Das Gedicht '92 - Eine Auswahl neuer deutscher Lyrik, Edition Lyrik 1992.
o 3. -Lyrik heute, Czernik Verlag 1993.
o 4. -Unterm Fuß zerrinnen euch die Orte - Neue deutsche Lyrik zum Thema Heimat, Freudenstadt 1993.
o 5. -Heimkehr, Edition "L" 1994.
o 6. -Streiflicht, Dionysos Verlag 1994.
o 7. -Vânătoare de vise (Cartea Festivalului International de Poezie Oradea, 1997), Editura Cogito
o 8. -O sută de catarge - Microantologie de haiku a poetilor români, ed. Haiku 1997
o 11. -Rumänische Dichter - Romania Press, 1998
o 12. - Spectre Lyrique - edition Europa 1999

9) Referinte critice.

*Apostrof (red): despre premiul pentru volumul: O prezentă poetică în lirica Românească : C. W. Schenk.
* Azap, I.P.: "Semne, gratii si simboluri", în: Mesagerul Transilvan, 13 octombrie 1995.
* Behring, Eva: Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik, în: Arhiv - für das Studium der neueren Sprachen und Literaturen, 233. Band, 148. Jahrgang, 1. Halbjahresband (Erich Schmidt Verlag GmbH & Co., Berlin/Bielefeld/München), pag. 229-230
* Bejan, Doru : O afirmatie fără acoperire, în: Vatra, nr. 3/1999 (336) p. 93, preluat Astra nr. 4/7 aprilie 1999, p.21-22 si Cetatea Culturală, an II, nr. 4(8), aprilie 1999
* Blaga Octavian: Critica literară la români, în: Al cincelea anotimp, martie 1999, pag. 2 - *Bogdan, Dr. Constantin: Medici-scriitori la "Târgul inter-national de carte, Bucuresti" în: Viata Medical , nr.26, 30 iunie 1995. -
*Borbély, Stefan: Un poet german din România - Christian W. Schenk, în:Familia anul XXVII, nr. 10/1991 octombrie. -Borbély, Stefan: Pământul si oglinda, în: Poesis, nr. 8 (80), august 1996, pag. 4 -
*Brudascu, Dan: Dumnezeul meu a fost Deceneu, interviu acordat de poetul Vasile Copilu-Cheatră despre biografia lui Christian W. Schenk, în: Sălajul Orizont anul II, nr. 39 11 februarie 1992.- *Brudascu, Dan: Dumnezeul meu a fost Deceneu..., preluat de revista Poesis anul III, 21/22 nr. 2/3, 1992. -
*Brudascu, Dan: Limba română, limba formării mele poe-tice, în: Tribunanr.15, (16-22) aprilie 1992. -
*Brudascu, Dan: Un neamt cu suflet românesc (I), în: Mesagerul Transilvan, anul VII, serie nou , nr. 1647/ 26.11.1996, pag. 4. Continuare (II) în anul VII, nr. 1648/ 27.11.1996, pag. 4. -
*Brumaru, A.I.: De la marea Românească la runele nordului, în: Gazeta de Transilvania - Foaie pentru minte, inimă si Literatură, 4/5 martie 1995, pag.1. -
*Brumaru, A. I.: Cuvântul ca destin, în: Gazeta de Transilvania - Foaie pentru minte, inim i literatur , Nr. 1841, Sâmb t - Duminic , 11-12 mai 1996 -
*Brumaru, A. I.: Not : Christian W. Schenk, în: Astra, Brasov, 4-5-6/ 1996, pag. 133. -
*Bulgăr, Gheorghe: Un poet în fa a lumii de azi..., în: prefa la volumul de versuri Răstignirea ultimului cuvânt, ed. Doris, Bucuresti 20 ianuarie 1992. -
*Bulgăr, Gheorghe: O prezentă poetică - Christian W. Schenk, Studiu în: C. W. Schenk, o prezentă poetică în literatura română (Gh. Bulgăr/Emil Manu, cu o prefată de Dan Tărchilă si extrase din Eugen Simion si Ovid S. Crohmălniceanu) pag. 3-71, ed. Doris, 220 pagini Bucu-re ti 1993. -
*Bulgăr, Gh.: Via a c r ilor. O prezen poetic - C. W. Schenk, în: Literatorul, nr. 6/12, februarie 1993. -
*Bulgăr, Gheorghe: Universalitatea poemelor lui Christian W. Schenk, în:Zbur torul, anul IV, nr. 4-5-6 (22-23-24), 1993, pag. 5. -
*Bulgăr, Gh.: O antologie poetic Româno-German , în: Via a Româneasc , Nr. 3-4, Martie-Aprilie 1996, pag. 266 -
*Bulgăr, Gh.: Poezie român în Germania, în: Adev rul literar i artistic, 10.11.1996 -
*Bulgăr, Gh.: Autori si cărti, Bucuresti, în: Viata Medicală nr.5, pag.4 ianuarie 1997 -
*Bunescu, Ilarion: Bilingvism (poetic) real, în: Observatorul de Chi in u, nr. 11, mar i 1 februarie 1994. -
*Buruiană, Dan: Northern Elegies - an European cultural project, în:Romanian Business Journal, Year 2, No. 31-32 (69-70), 5-18 August 1995, page 2. -
*Cean, Adriana: Cuvântul rege (Semne, gratii i simbo-luri), în: Tribuna, nr. 25(2196), 20-26 iunie 1996, pag. 4 -
*Cheatra , Vasile-Copilu: O lacrimă după înger - Poezia lui Christian W. Schenk, eseu în: colec ia Phoenix, III/1993 -
*Candide: Vitrina-recenzie la "Streiflicht", în: Arca, nr.10-11-12/1994, pag. 8. -
*Catanoy Nicolas: Christian W. Schenk (O interpretare ne-budist , în:Literatorul (280) Anul VII, 14-21 febr. nr. 7/1997, pagina 16, preluat deConvorbiri Literare, anul CXXX, nr.2, februarie 1997, pag. 4 -
*Cean, Adriana: Cuvântul rege, în: Tribuna, toamna 1996 -
*Chioaru, Dumitru: Lumin lateral , în: Euphorion, anul VI, nr. 3(55-56-57)-1995. -
*Chisu, Lucian: Calatorie spre centrul cuvântului, în: Literatorul, nr. 48-3 XII/1993, pag. 4. -
* Cistelecan, Al.: Top cuvântul, locul 4 "Semne gratii i simboluri", în:Cuvântul, anul I(VI), nr. 11(224)/1995. -
*Cistelecan, Alexandru: "Semne, gratii i simboluri" - postfaţă - ed. DaciaCluj, 1995. -
*Cistelecan, Alexandru: Semne, gratii si simboluri, în: Poezia, Boto ani 1995/1996 -
*Cîntec, Oltita: Opt poe i ie eni într-o antologie german , în: Evenimentul, nr. 954, 29.09.1994. -
*Cosovei, Traian T.: "Semne, gratii şi simboluri", în: Adevărul Literar şi Artistic, 18.02.1996, pag. 4 -
*Cretu, Gh.: Christian W. Schenk - un adev rat ambasador al literaturii române în Germania -, în: Informa ia zilei, anul IV 1425, vineri 12 iunie 1998, p.7 -
*Cristofor, Ion: "Sunt mândru a fi un poet ce scrie în lim-bile a dou culturi" - De vorb cu poetul Christian W. Schenk - (Germania), în: Tribuna, Anul VIII, nr. 12 (2184) 21-27 martie 1996, pag. 3-9 -
*Cristofor, Ion: Semne, gratii i simboluri, în: Tribuna, anul VIII, nr. 20 (2192), 16-22 mai 1996, pagina 3 -
*Cristofor, Ion: "Sunt mândru a fi un poet ce scrie în lim-bile a dou culturi" - De vorbă cu poetul Christian W. Schenk (Germania), în: Tribuna, nr. 12(2184) 21-27 martie 1996, pag. 3-9 -
*Cristofor, Ion: Mandala poeziei, în: Tribuna, nr. 45 (7-13), noiembrie 1996, pag. 4 -
*Crohmălniceanu, Ovid S.: Alăptat de două mame, eseu în: colectia Phoenix, 1992. Preluat în Cetatea culturală (Cluj), An I, nr.2, octombrie 1998, pagina 14 -
*Constantin Stănescu: Christian W. Schenk, în: Adev rul, anul II, nr. 405, mai 1991. -
*Christi, Aura: Invitatul rubricii "Aleea nou zeci tilor" - Christian W. Schenk -, în: Contemporanul - ideea european , anul VIII, nr. 13(414), 26 martie 1998, pag. 6 -
*Cublesan, Constantin: "Testament" si "Rastignirea ultimului cuvânt", în:Steaua, anul XLIV, 12/ 1993, pag. 29. -
*Cublesan, Constantin: O antologie de poezie româ-neasc , în: Unitatea Na ional , anul II, nr. 67-68, 17 noiembrie/ 1 decembrie 1994, pag. 2. -
*Cublesan, Constantin: Poemele lui Christian W. Schenk, în: Curierul, anul IV, nr.154, 16 februarie 1998, pag. 7 -
*Diaconu, Mircea A.: Alti poeti ardeleni: Christian W. Schenk - Vorbe sugrumate-n aer, în: Convorbiri literare, Anul CXXXIII, noiembrie 1999, nr. 11(47), pag. 24 -
*Diaconescu, Ioana: Eterna întoarcere, în: Diplomat Club, nr. 10(34), 1994, pag. 8. -
*Diaconescu, Ioana: An Editorial Event - "Streiflicht", în: Romanian Review, 1995, pag. 138 -
*Dorian, Gellu: La Kastellaun (Germania) se preg te te o ampl antologie de poezie româneasc , în: Evenimentul Cultural, Ia i/ 26 septembrie 1992. -
*Dorian, Gellu: Plus - Christian W. Schenk (Mandala), în: Convorbiri Literare, nr. 8, august 1996, pag. 2 -
*Emil Manu.: Traduceri din poezia româneasc contemporan în limba german , în: Adevărul (literar si artistic), 17 martie 1998, pagina 11. -
*Fintis, Ioan Vintila: Christian W. Schenk - Acuarel funebră, în: Poesis, partea I în nr. 9-10, partea II în nr. 11-12/ 1991. -
*G.N.: Cele nou muze - Streiflicht - 81 de poe i români tradu i în limba german , în: Glasul Natiunii (duplex Chi in -Bucure ti), nr. 35(255), anul VII, aug. 1995, p. 5. -
*Georgescu, Teodor: Salvarea prin iubire, în: Timpul (Ia i) 3 martie 1994. -
*Holban, Ioan: Cine si cum ne traduce, în: Cronica, nr. 2, anul XXIX, 16-31/I 1994. -
*Iacob, Ioan: Un antimit al vârstei poetice - Ioan Iacob în discu ie cu poetul Christian W. Schenk, în: Dacia Literar, anul VI (serie nou ), nr.18, (3/1995), pag. 62-63. -
*Iara, Vasile: Christian W. Schenk - un poet german de limb român , în:Symposion, 1991. -
*Ioan, Ion: Poeti bistri eni într-o antologie din Germania, în: Minerva, anul V, nr. 39-40, 1994. -
*Irimie Anca: Christian Wilhelm Schenk - un poet al cuvântului -, în: Tribuna, iulie 1998, pag. 4 -
*Izbăsescu, George: O scrisoare din Germania, în: Zburătorul, anul III, nr. 10-11-12/1992. -
*Izbăsescu, George: "Streiflicht" (Lumin laterală) - o antologie de poezie Românească apărută în Germania, în: Zbur torul, nr. 1-2-3/1995, pag. 10. -
*Larion, Artur: Îndurarea cuvântului, în: (?) - decupaj trimis de Vasile Copilu-Cheatra (vezi scrisoarea din 8 august 1993.-
*Lazăr, Ioan: Eugen Simion despre "Cazul Christian W. Schenk", în: Zburătorul, nr. 4-5-6/1995, pag. 21. -
*Lector: Ochiul ciclopului, în: Jurnalul de Boto ani, nr. 66/1994. -
*Lungu, Alexandru: Lumin piezi (Fisier/Mozaic), în: Argo, nr. 13, Solsti iul de var 1996, pag. 59-
*Lungu, Alexandru: O colectie de exceptie, în: Argo, Bonn, nr. 14/1996 -
*Mag, Daniel: Eveniment literar, în: Bucure ti, s pt mânal de informare, 6-12 iunie 1991. -
*Manu, Emil: Himera cuvântului, în: prefa la volumul de versuri Testament, ed. Labirint, Bucure ti 1991. -
*Manu, Emil: O carte despre "r stignirea cuvintelor", în: Via a Româneasc , nr. 2/3, 1993, pag. 156-158. -
*Manu Emil: Poeziile românesti ale lui Christian W. Schenk, Studiu în: C. W. Schenk, o prezenta poetic în literatura român (Gh. Bulgăr/Emil Manu, cu o preftă de Dan Tărchil si extrase din Eugen Simion si Ovid S. Crohmălniceanu) pag. 72-93, ed. Doris 220 pagini, Bucuresti 1993. -
*Manu, Emil: O antologie de poezie româneasc ap rut în Germania, în: Adev rul literar i artistic, anul IV, 241 30.10.1994. -
*Manu Emil: Versurile române ti ale lui Christian W. Schenk, în: Luceaf rul, nr. 12, 27 III, 1996, pag. 11 -
*Micu, L.: Interferen e culturale, în: Literatorul, anul IV, nr. 37(154), 10-17 sept. 1994, pag. 4. -
*Mihaiu, Virgil: Când sunt atinse limitele, în: Steaua, cronica literar , nr. 3/1994, pag. 31. -
*Mihaiu, V: Durerea cuvântului în necuvânt (Semne, gratii i simboluri), în:Steaua, nr. 1-2/1996, pag. 35 -
*Mihăită, Marieta: Din Vest spre Est, Bac u, 22-28 decembrie 1996 -
*Mircea. P: O mică bijuterie lirică, în: Arca, nr. 1-2-3 1996, pag. 114 -
*Muresanu, M.: Interferen e culturale româno-germane, în: Universul C r ii, anul IV, nr. 11-12 (47-48), 1994, pagina 5. -
*Muresanu, Miruna: Christian W. Schenk - Semne, gratii i simboluri - în:Universul C r ii, Anul VI, nr. 1-2 (61-62), ianuarie-februarie 1996, pag. 7 -
*Muresanu, Miruna: Interferen e culturale Româno-Germane - Prezentarea volumului "Mandala", în: Universul c r ii, anul VI, nr. 9(69), septembrie 1996, pag. 13 -
*Muresanu, Miruna: Liric româneasc în traducere german, în Universul Cărţii, anul VI, nr. 10(70), oct. 1996, pag.7 -
*Muresanu, Miruna: De vorb cu... Christian W. Schenk, în: Universul c r ii,anul VII, nr. 2(74), febr. 1997, p. 16 -
*Muresanu, Miruna: Interferente culturale româno-germane (Sorescu si Manu în "Gegenwartslyrik"), în: Universul Cărţii, anul VIII, nr. 1(85), ianuarie 1998, p. 10 -
*Muslea, Ioan: Antologia Schenk, în: Tribuna, nr. 11 (16-22 martie 1995), pag. 3. -
*Onu, Ioan Felicia: Christian W. Schenk - Vorbe sugrumate-n aer -, în: UNU, anul IX, nr. 3(97), martie 1998, pagina 23. -
*Oprea, Evelina: Christian W. Schenk, în: Vatra, nr. 10/ 1996/ Târgu Mure , pag. 92. -
*Pintescu, Alexandru: Orfica - Semne, gratii i simboluri, în: Poesis, nr. 72, 12/1995, pag. 9. -
*Pintescu, Alexandru: C. W. Schenk sau lumea ca vointă si reprezentare, în: revista UNU, anul VIII, nr. 5-6, (87-88), mai-iunie 1997, pag. 8 -
*Pintescu, Al: Dou anotimpuri, Toamna, în: Poesis, nr. (95-96) 11-12, noiembrie-decembrie 1997, pag. 14 -
*Pop, M. M.: România i literatura român în Germania, în: Arca, anul IV, nr. 1-2-3 (58-59-60)/1995, pag. 8. -
*Pop M. Mircea: Literatura român contemporan în Ger-mania 1994, în:România Literar , 28/1995, N.26 (5-11 iulie), pag. 11. -
*Pop M. Mircea: Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenös-sischer rumänischer Lyrik, in: Osteuropa - Zeitschrift für Gegenwartsfragen des Ostens, Sonderdruck 1995, S. 1080-1081. -
*Pop, M.M: Polivalenţă şi polifonie liric (Semne, gratii i simboluri), în: Arca, nr. 4/5/6 - 1996, pag. 86-87 -
*Pop, M. M.: Antologie liric româneasc în Germania, în: Steaua, 46, 1995, nr. 4-5, pag. 35 -
*Pop, M. Mircea, în: Die rumänische Gegenwartsliteratur in Deutschland. Editorische Retrospektive, în: Osteuropa, 1996, pag. 163-164 -
*Pop, M. Mircea: Cinci plachete din lirica română contemporană în Germania, în: Zburătorul, nr. 1-2-3, 1997, pag. 3 -
*Pop, M. Mircea: Eine Anthologie - Streiflicht - în: Osteuropa, Zeitschrift für Gegenwartsfragen des Ostens, Sonderdruck, Stuttgart 1997, pag. 245-246 -
*Pop, M. Mircea: România si literatura română în Germania - retrospectiv editorial 1996 -, în Steaua, nr.7, 1997 pagina 64. -
*Pop, Mircea M.: Pagini germane - Poezia german a lui Christian W. Schenk, în: Poesis, Nr.(93) septembrie 1997, pagina 5. -
*Pop, M. Mircea : România i literatura român în Germania. Retrospectiv editorial 1996, în: Arca, nr. 7-8-9 (88-89-90)/1997, pag. 154-158 -
*Pop, Mircea M: Un poet elegiac, în: Poesis nr. (97-98), 1-2/1998, pagina 15. Preluat de Steaua iulie/1998 (Laurentiu Pop). -
*Pop, Mircea M: Pagini germane (III), în: Poesis, nr. (99-100)/100, 1998, pagina 58. -
*Popa, Dorin: Christian W. Schenk, în: Contemporanul, nr. 46(187) 19 noiembrie 1993. -
*Popa, Dorin: Un poet din diaspora, în: Timpul, nr. 8, au-gust 1994, pag. 22. -
*Popa, Dorin: Interviul "Cronicii". Dialog Christian W. Schenk - Dorin Popa, în: Cronica, 7(1387), anul XXIIX, 1-6 IV 1994, pag. 3. -
*Popescu, Adrian: Un poet bilingv - Christian W. Schenk, în: Tribuna, anul V (2107), 13-19 ianuarie 1994, pag. 4. -
*Prepelita , Mihai: Autografe bilingve, în: Diminea a - Cotidian de informa ie i opinie democratic , anul VI, nr. 168(1469), vineri 25 august 1995, pag. 3.
-Rădoi-Mihăită, Marieta: La Târgul interna ional de carte de la Frankfurt, în:Zbur torul, nr. 1-2-3 1995, pag. 5.
- Red.: Semnal editorial. Traducerea i editarea volumului de versuri Elf lyrische Miniaturen, în: Contemporanul, anul II/1994, pag. 16.
- Red.: Not la "Streiflicht", în: Gazeta de Boto ani,nr. 1220/16 noiembrie 1994.
- Red.: Biblioteca noastr - "Semne, gratii i simboluri", în:Luceaf rul, nr. 42/1995
- Red: Poesie für hüben und drüben, în: Allgemeine Deutsche Zeitung, 10 (2337), Jahrgang XXIX (XL), 9. März 1996, Seite 2 (Gesellschaft/Kultur)
- Red. Argo: Christian W. Schenk (Bibliografie/ Semne, gratii i simboluri), în: Argo, nr. 13, Solsti iul de var 1996, pag. 61
- Red. Arca: Un poet al interferen elor - Christian W. Schenk: "Mandala", în Arca, 1996, pag. 83-84
- Rusu, Mircea N.: Un semnal poetic, în: Via a, iulie 1991.
-Rusu, M.N.: Din nou despre poetul Christian W. Schenk, în: Adev rul literar i artistic, 16-22 iunie 1991.
- Rusu, Mircea: Poezia fără hotare - Poezia lacrima îngerilor, în: Viata, nr. 32, august 1991.
- Rusu, M.N.: R ze ul cuvintelor, în:România literar , nr. 52/1992.
- Rusu, Mircea N.: Elegii din Vest, în: Adev rul literar i artistic, nr. 106/1992.
- Rusu, M.N.: A plecat Nichita, în: Zbur torul, pag. 8-9, 1993.
- Rădulescu, Emil: Întâlnire cu poetul Christian W. Schenk în:Gazeta de Transilvania, anul CLIV, nr. 707/17.04.92.
- Scarlat, Grigore: Cartea săptămânii - "Răstignirea ultimului cuvânt", în: Gazeta de Nord-Vest, 1993.
-Scarlat, Grigore: Un destin poetic, în: Noua Gazet de Vest, Oradea, nr. 95, anul II (nr.44), 5-11 noiembrie 1993, pag. 4.
- Schiff, Julia: "Eine in der Welt traurig wandelnde Wahr-heit", in: Der Literat, 36/12, 1994 (D5468E).
- Simion, Eugen: Limba matern i limba poeziei, în: colec- ia Phoenix, 1993.
- Spătaru, Dumitru: C.W.Schenk - un poet european, în: Opinia - Cotidian ie an fondat în 1897, anul VIII, nr.2036, sâmbătă /duminică (12-13 aprilie)/1997, pag. 3
- Spiridon, Maria Cassian: Christian W. Schenk - Mandala, în: Poezia - revist de cultur poetic , Anul III, Nr. 3, 1997, pagina 217
- Stancu, Valeriu: Hârtia de turnesol, Duplex poetic Iasi-Kastellaun, în: Evenimentul partea I 24.06.1998, partea II 26.061998.
- Stancu, Valeriu: Salonul literar - Christian W. Schenk - în: Cronica 1998, pag.12-13
- Stăneci, Dr. Maria-Luiza: Toamn cu... "Lumin laterală " în: Viaţa medicală, 23 septembrie 1994, pag. 7.
-Stănescu, Saviana: Premiile "Poesis", în: Adev rul, 27 sep-tembrie 1994.
-Strubel, Antje: Gitter, in: Der Literat, Rezensionen, 37 Jahrgang - Oktober 1995, 10/95, Seite 18.
- Tatomirescu, Ion Pachia: Christian W. Schenk - "Testa-ment" si "Răstignirea ultimului cuvânt", în: Rena terea B n ean , nr. 777, 17 septembrie 1992.
- Tatomirescu, Ion Pachia: Cuvântul sinonim infinitului/-infinirii, în: Anotimpuri Literare, Timi oara, anul IV, nr. 13, 1996, pag. 10.
- Tatomirescu, Ion Pachia: Christian W. Schenk - "Ambasador" al poeziei dacoromâneşti în Germania, în: Rostirea Româneasc , anul II, nr. 3-4/ 1996, pag. 108-110
- Talpă, Leon: Poetul Christian W. Schenk - o reuniune foarte deschisă si cosmopolită -: Interviu Literar, luni 3 octombrie 1998, pagina 3
- Tămas, Christian: ... pe viată si pe moarte, cu patimă dansez... (11 miniaturi ale lui Dorin Popa, alese si tălmăcite în germană de Christian W. Schenk), în: Dacia Literar , anul V, nr. 14 (3/1994).
- Tărchilă, Dan: Postfată la volumul de versuri Testament, ed. Labirint, Bucuresti 1991.
- Tărchilă, Dan: Argument, în: C. W. Schenk, o prezentă poetică în literatura română (Gh. Bulgăr/Emil Manu, cu extrase din Eugen Simion si Ovid S. Crohmălniceanu) pag. 3-71, ed. Doris, 220 pagini Bucuresti 1993.
- Tion, Alexandru: "Semne pline de cuvinte", în: Transil-vania Expres, luni 11 decembrie 1995.
- Tion, Al.: Tensiuni, în: Mesager, anul II, nr. 285-286, 11-12 iulie 1992.
- Vasiliu, Lucian: Christian W. Schenk sau pauza dintre cuvinte, în: Convorbiri Literare, nr. 8, august 1996
- Zanca Andrei: Prezentare Christian W. Schenk, în: Poesis, nr. (85-86), 1-2/1997 pag. 18
- Zaciu, Mircea: Tablet pentru cititorul român (anex la volumul "Streiflicht") preluat de Literatorul, anul IV, nr. 41 (158), 7-14 octombrie 1994, pag. 1.
- Dumitru Micu: Poezia lui Christian W. Schenk - Colecţia Phoenix
-Zvălog, Ana Maria: Antologiile literare, o simplă subiec-tivitate de conjunctură ?, în: Dacia Literară, anul VI (serie nou), nr. 16 (I/1995), pag. 53. Preluat de Cronica, anul XXX, 16-30.04.1995 (1412), pag. 8.
- Zvălog, Ana-Maria: Christian W. Schenk - poetul, traducătorul, editorul, în: Convorbiri Literare, Nr.1 ianuarie 1997
- Mircea M. Pop - Christian W. Schenk - O personalitate poetica complexa în: Cronica, nr. 4, apr.. 2001, p. 30-31.

Surse (Din cărţi şi dicţionare)
 Istoria literaturii române - De la creaţia populară la postmodernism - Dumitru Micu
 "Kürschner" Literatur Lexikon
 Deutsches Schriftsteller Lexikon
 Romanian's American writer lexicon
 Medici-Scriitori Români (Mic dicţionar) - Ed. Viaţa Medicală Românească
 Dicţionarul biografic al literaturii române - Aurel Sasu
 Dicţionarul general al literaturii române - Academia Română- Ed. Univers Enciclopedic
 C.W. Schenk - O prezenţă poetică în literatura română - Gheorghe Bulgăr şi Emil Manu 220 pagini ISBN 973-95885-3-0, Bucureşti
 Ovid S. Crohmălniceanu: Alăptat de două mame, colecţia Phoenix 1992 (47 p.)
 Eugen Simion: Limba maternă şi limba poeziei - Cazul Christian W. Schenk, colecţia Phoenix 1993 (46 p.)
 Vasile-Copilu Cheatră, O lacrimă după înger, eseu, în colectia Phoenix.
 Ştefan Borbély, Umbra cuvintelor - Experienţa lui Christian W. Schenk, colecţia Phoenix 1995, si în: "Xenograme", ed. Cogito/Oradea 1997, pag. 161-224
 Dumitru Micu, Poezia lui Christian W. Schenk, Bucuresti 1998/1999

Scurt CV
Christian Wilhelm Schenk (n. 11 noiembrie 1951 în Braşov) este un poet, eseist, traducător, bilingv româno-german. a crescut într-o mică localitate minieră Concordia lângă Braşov unde a fost educat în trei limbi (germană, maghiară şi română) tatăl lui fiind german iar mama de formaţie austro-ungară.
La sfârşitul anilor '50 încep primele sale încercări literare, urmând ca în anul 1961 să publice prima sa poezie în revista pentru copii Luminiţa dinBucureşti sub atenţia primului său mentor literar (până în anul 1965) Tudor Arghezi (1880-1967). Al doilea său mentor, între anii 1964-1969, a fost poetul transilvănean Vasile Copilu-Cheatră (1912-1997) care la rândul lui a stat sub influenţele tematice ale lui Aron Cotruş (1891-1961).
Clasele primare le-a absolvit în localitatea de baştină (1958-1962) urmând şcoala generală în localitatea vecină Vulcan judeţul Braşov din 1962 până în 1966. A urmat cu întreruperi liceul la Codlea. Între 1971 şi 1976 a lucrat ca sezonier, operator cinematografic, muncitor ţesător, primitor-distribuitor. În 1974, urmând cursurile la seral, şi-a luat bacalaureatul.
În 1976 Schenk a părăsit România stabilindu-se definitiv în Germania. Acolo a trebuit sa urmeze un an şi clasa a XIII-a pentru a i se recunoaşte bacalaureatul german.
Între 1977 şi 1980 a absolvit în oraşul Koblenz Renania Palatină tehnica dentară urmând ca din 1980 până în 1985 să urmeze facultatea de medicină, secţia stomatologie, în oraşul Mainzla Universitatea Johannes Gutenberg. Şi-a luat doctoratul în 1985 cu lucrarea de disertaţie "Despre situaţia handicapaţilor la locul de muncă".
Între 1986 şi 1988 a lucrat ca medic asistent urmând ca din anul 1988 să-şi deschidă un cabinet particular în oraşul Kastellaun aflat între Rin şi Moselă. Din 2010 Christian W. Schenk locuieşte în oraşul turistic Boppard de pe Rinul Mijlociu.

Ca redactor şef al revistei tetralingve "Convergenţe Româneşti" (1984-1986) scrie un articol vehement împotriva aşa numitelor urbanizări sub dictatura lui Nicolae Ceauşescu ceea ce-l face a fi declarat (1986) persoană non grată pe viaţă. Totuşi, Schenk, scria mai departe în ambele limbi (făcând şi traduceri din maghiară) având, însă, rezonanţă doar în vest. În 1990 a fost "reabilitat" de către Frontul Apărării Naţionale, pe atunci sub conducerea lui Ion Iliescu, mai târziu primind şi un Brevet Prezidenţial. Fiind membru al Uniunii Scriitorilor din Germania şi România, Union Mondiale des Écrivains Médecins, American Romanian Academy of Arts and Sciences, al Uniunii Scriitorilor şi Publiciştilor Medici din România, în Balkanromanisten-Verband (Societatea Balcaniştilor Germani) şi în Süd-Ost-Europa-Gesellschaft (Societatea Germana pentru Europa de sud-est), Schenk se străduieşte să propage culturile germane şi române cât şi legăturile dintre acestea în spaţiile culturale est-vest. Un mare rol pentru promovarea literaturii române în spaţiile de limbă germană l-a avut şi înfiinţarea editurii Dionysos.
Pentru meritele sale deosebite în legăturile culturale est-vest cât şi pentru opera sa, Christian W. Schenk a fost numit în anul 2000 Cetăţean de Onoare al Oraşului Universitar Cluj-Napoca.

13) Daca sunteti membru US si din ce filiala faceti parte.

US din România, filiala Iaşi (înainte Bucureşti)
US din Germania, Filiala Renania Palatina din Mainz

14) Fotografie clara, de foarte buna calitate a scriitorului, precum si fotografii realizate la diverse evenimente literare la care aţi participat, împreună cu alţi colegi de breasla.


EXTRASE DIN CRITICE

POEZIA LUI CHRISTIAN W. SCHENK
Dumitru Micu, Bucureşti 1998
În trecutul literaturilor europene, bilingvismul e o raritate. Rari de tot sunt, mai ales poeţii (şi scriitorii în genere) care s-au exprimat în două sau mai multe limbi simultan. Dintre românii din secolul al XIX-lea pot fi menţionaţi Al. Russo, Dimitrie Bolintineanu şi Alexandru Macedonski, - cu precizarea că, şi ei, nu au făcut, de regulă, decât să-şi transpună dintr-o Limbă în alta pagini scrise iniţial fie în franceză fie în româneşte. În prima jumătate a secolului nostru, Panait Istrati a scris în franţuzeşte şi (parţial) s-a autotradus; B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Emil Cioran, Eugen Ionescu au scris, în ţară, numai în limba română, după expatriere: numai în franţuzeşte. Tot astfel, cu mult înainte, grecul Janis Papadiamantopulus a scris, înainte de a se preschimba în Jean Moréas, numai în limba maternă, apoi numai în cea de adopţie. Chiar şi avangardistul bilingv Hans Arp şi cel trilingv Jvan Goll au recurs la expresia germană, franceză şi engleză succesiv; doar incidental concomitent. După al doilea război mondial, bilingvismul, şi chiar plurilingvismul, tinde să devină o realitate literară-poetică inclusiv-curentă. Basarabeanul Ion Druţă scrie în româneşte şi ruseşte. Sârbul Adam Puslojici: în sârbeşte şi româneşte. Sârba şi româna sunt cultivate paralel şi de alţi poeţi din spaţiul slav meridional. Ion Miloş îşi formulează stările de conştiinţă în sârbă, română şi suedeză. La Paris, prozatorul Dumitru Ţepeneag scrie mai mult româneşte dar recurge şi la franceză. Andrei Codrescu e un autor englez (mai exact, american) - român - "Babeliană", poezia Românească a lui Nicolas Catanoy încorporează paragrafe în toate principalele limbi europene (engleză, germană, franceză, italiană).
Înfăţişându-şi "destinul" literar, Christian W. Schenk notează, în poemul omonim, că este rupt în trei limbi. Situaţia lui e cea mai insolită! În ce fel? Cine e Christian W. Schenk?
Nume relativ nou şi încă de cam restrânsă circulaţie (ignorat [?!] de autorul celui de al doilea volum din Scurtă istorie a literaturii române, apărut în 1995), Christian W. Schenk e un poet, eseist şi traducător de origine ardeleană, domiciliat în Germania. Născut la 11 noiembrie 1951, în Braşov, el a urmat în satul natal "Concordia" cursul elementar iar la Vulcan şi Codlea pe cel mediu, a activat în cenaclul revistei Astra; în 1968 şi-a văzut, pentru întâia dată publicată o poezie (în Astra); la sfârşitul deceniului al şaptelea , a emigrat în Republica Federală Germania. După cinci ani de studii la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, şi-a trecut, în 1985, doctoratul în medicină, pe care, de atunci o practică, la Kastellaun. Redactor-şef, în 1984-1986, al revistei tetralingve Romanian Convergences, azi e membru al Uniunii Scriitorilor şi al Asociaţiei scriitorilor şi publiciştilor medici din România, al Societăţii Oamenilor de ştiinţă şi scriitorilor din Bihor, al Academiei Româno-Americane, al societăţii "Hesperus" şi al mai multor asociaţii şi organizaţii culturale. Colaborează la peste 80 de publicaţii literare şi cotidiene (România, Germania, Statele Unite, Canada), redactor colaborator (Cronica, Zburătorul, Literatorul, Poezia), precum şi la posturi de radio şi televiziune. Traduce în şi din română şi germană, versuri şi proză. Laureat al mai multor premii literare româneşti şi germane: atât înaintea cât şi după stabilirea în Germania.
Editorial debutează în 1981, cu volumul bilingv PoeziiGedichte. Acestuia i-au urmat - în limba română - Transilvania (1982), Phoenix (1984), Strigătul morţilor (1986), inclus mai târziu în Testament (1991), prima culegere care l-a impus imediat atenţiei, Răstignirea ultimului cuvânt (1992), Semne, gratii şi simboluri (1995), Mandala (1996), Două anotimpuri toamna (1997), Vorbe sugrumate-n aer - versuri şi proză - (1998); în limba germană: Lichtebbe(Reflux de lumină), 1994, Blinder Spiegel (Oglindă oarbă), 1994, şi volumulPoeme/Gedichte (1997). A tălmăcit din română în germană şi invers peste 120 de autori, transpunerile din căţiva poeţi români contemporani (Stefan Aug. Doinaş, Marin Sorescu, Emil Manu, Lucian Vasiliu, George Vulturescu, Valeriu Stancu, Gellu Dorian, Ana Blandiana ş.a.) fiind reunite în tot atâtea volume. A întocmit, împreună cu soţia sa, cercetătoarea literară Simone Reicherts-Schenk, o selecţie de poezie română contemporană, prima de acest fel de după 1989,Streiflicht (Lumină piezişă), însumând 81 de autori în ediţie bilingvă, după ce, cu mult înainte, în 1969, realizase singur una de poezie germană în traducere română, Cele mai frumoase balade germane, de la Uhland la Richarda Huch.
Apariţie paradoxală, nu e de mirare că volumul de debut în limba noastră a stârnit în lumea literară un interes ieşit din comun, pe care următoarele culegeri de poeme au continuat să-l amplifice şi intensifice. Celor şase cărţi editate în România (la care se adaugă consistenta analiză literară C. W. Schenk - O prezenţă în literatura română (1993), ce comasează citatele primelor două volume precedate de două studii despre autor) li s-au consacrat aproximativ o sută patruzeci de recenzii, tipărite sau radiodifuzate şi televizate, şi ele sunt analizate amplu în cel puţin şase studii de proporţii, unele editate separat, aparţinând (în ordine cronologică) lui Ovid S. Crohmălniceanu, Eugen Simion, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu, Vasile Copilu-Cheatră, Stefan Borbély.
Dar de ce, stabilit de mult într-un spaţiu de veche şi mare cultură occidentală, Schenk continuă, totuşi, să scrie preponderent româneşte? De ce preferă, adesea, româna limbii tatălui, germana, şi celei a mamei, vorbită în familie, la Braşov, maghiara? Desigur, fiindcă prima este limba în care s-a format intelectual şi mai cu seamă pentru că ea îi oferă posibilităţi de mişcare sufletească mai largi. Pentru mine - declara poetul, într-un interviu, publicat în Tribuna (1992) - limba română însemnează, în primul rând, limba formării mele poetice, posibilitatea exactităţii exprimării, metaforica unui cuvânt nenăscut şi posibilitatea sondării unor stări care, pentru mine, nu sunt posibile decât în limba română. Româna, adaugă Schenk, îi permite ca nici o altă Limbă, să conjuge tipul apusean de expresivitate cu cel răsăritean. La germană, poetul recurge atunci când are de comunicat mesaje mai clare, univoce, simţăminte "cuminţi", de formulat enunţuri mai precise, când nu simte nevoia de aventurare pe teritorii cât mai accidentate ale limbajului, de supunere a expresiei la cele mai riscante încercări. Cristalizată de secole, germana posedă norme interne inviolabile, tiparele ei nu suportă dislocări şi restructurări adaptabile chiar oricăror experienţe - inclusiv capriciilor - interioare.
Autorul Refluxului de lumină şi al Oglinzii oarbe se lansează, nu-i vorbă, în jocuri de cuvinte (Pendelzelte/ pendeln Zelte; Uhrenzelte/bauen Zelte/ - Pendelzelte -/ In den Raum), se amuză producând rime interioare (Laß mich heute nicht alleine/ Weine/ meine Tränen nicht/ schieb die Lider über Stirne/ - tastende trübe Gestirne -/gestrige Trauergebeine), însă formulări şi construcţii imagistice de tipul rapsodia vertebrată a oedipelor coşmaruri; coapsele magiei durerilor ecvestre; prisma distanţei genezei; colţi de vină; orbite de copaci; căpăstru de-ncheieturi; urma toleranţei maşinilor scăpate din căpăstru; glodul linge mâna fulgerului cătrănit; glia sub aripi de frică tânjeşte după cai; adâncul fântânilor cu ciutură de mame; scoici smulse din copita refluxurilor; raza erecţiei de gâze androgine, nu apar în aceste culegeri. Scurte, poemele din cuprinsul lor fixează distinct, îndeosebi instantanee psihice, mici tablouri, fulguraţii ale imaginaţiei, succinte reflecţii. Spre exemplificare, iată o fugitivă impresie autumnală marină:
Der Herbs
zerschlug der Möwe
einen Flügel.
Die Kreise
wurden kleiner
immer kleiner
bis aus dem Herbst
ein Flattern übrig blieb.
Die Wendezeit
Kehrte nach innen. (Wendezeit)
(Toamna/ i-a rupt unui pescăruş/ o aripă.// Cercurile [zborului]/ deveniră mai mici,/ tot mai mici,/ până când, din toamnă/ un fâlfâit a rămas inutil.// Timpul schimbării/ s-a întors în interior);
un mic crâmpei de mitologie apocrifă:
Der Himmel
spendet Luzifer
die Gabe
des Lichts und Feuers,
doch wo sind die Engel
die pendelten
zwischen
den zwei Geschwistern?

Prometheus
Hat uns verdammt
Zu Himmelsfegern
Mit angesengten Flügeln.

Gott spielt mit Luzifer
Ein Tauschgeschäft.
(Zweifelhafte Gabe)
(Cerul/ a oferit lui Lucifer/ darul luminilor şi focurilor,/ deci unde sunt îngerii/ ce hoinăreau/ între cei doi fraţi?// Prometeu ne-a condamnat/ să fim măturători ai cerului/ cu aripi pârjolote.// Dumnezeu se joacă de-a schimbul/ cu Lucifer. - Dar îndoielnic,
o autodefiniţie:
ich bin der Stein
auf die die Dünen bauen
die ruhelosen
neue Kathedralen
(Ich Bestimmung)
(Sunt piatra/ pe care dunele zidesc/ noi catedrale/ neliniştite). Străbătând opera poetică ( mai cu seamă cea în limba română) a lui Christian W. Schenk, cititorul remarcă, înainte de orice, o de-a dreptul obstinată voinţă de poetizare. Aş putea spune că autorul Testamentului e predestinat, ca Ovidiu, pentru vers (Quad tentabam dicere versus erat); nu încape dubiu că, aşa cum regele Midas transforma în aur tot ce atingea, el nu vede, nu aude, nu gândeşte şi nu simte nimic fără să încerce să facă din acestea poezie. Versul poate fi regulat sau liber, rimat sau alb, cantabil sau afon, polimorf în manieră avangardistă sau folcloric, - nu particularităţile prozodice definesc poetica "răstignirii" cuvintelor. Orice înfăţişări ar lua, versul operează în scopul extragerii poeticului din orice material. La temperaturi interioare diferite şi cu nuanţa multiplă a fluxului emoţional, Christian W. Schenk poetizează simţăminte şi cugetări, prozaicul cotidian şi metafizicul, inefabilul angelic şi detaliul anatomic (buze, unghii, orbite), peisaje, situaţii, scene, privelişti de toate felurile, unele pe fundal istoric şi de sens social, angoase şi euforii, impresii livreşti, comentarii cu iz filozofic, acestea din urmă nu fără aridităţi, nu fără abstractizări şi formulări prozaice.
Peisajele, mai propriu spus: elementele de peisaj atrase în discurs, sunt, adeseori, de aspect citadin (tristeţea "umblă-n patru labe (...) pe străzi", "mort oraşul doarme-n frunze de cenuşă", "etajele-şi blestemă scările fără lumină", Două scaune pietruite/ atârnau deasupra străzii/ de o rază fumurie fugărită de un coş", "Cu tălpi stingherite de colţuri urbane,/ mai umblă o pată visând stropi de umbre"), dar, traversând volumele, dăm şi de schiţe de pastel rural interiorizat, precum Tropismul iluziei, ce debutează în ritm de "creion" arghezian:
mlaştinile pocăite
trag la timpul încolţit -
mlaştini noi, nemoştenite,
scurg un iz nedefinit
de speranţe moştenite.
Mediul natural cel mai adecvat sensibilităţii poetului pare a fi însă marea, pe care iat-o, în Capul meduzei, inundând falezele:
cuprinsă-n adâncul albastrului strigăt,
faleza se scurge-n orbite eterne
de valuri crescute în sângele verii,
slăvindu-ţi curajul lebedei calme.
Ori de ce sursă, figuraţia poemelor lui Christian W. Schenk rămâne sumară; finalitatea ei nu-i niciodată plasticizarea, vizualizarea, ci individualizarea emoţiei, transmiterea pulsaţiilor subiectivităţii. Mai accentuate contururi obiective dobândeşte imaginea doar atunci când poetul, evocând momente de o intensitate emotivă deosebită, schiţează o siluetă sau potenţează detalii ale unei scene. Când, de exemplu, creionează fizic un cerşetor: desculţ, murdar, cu haina ruptă, care muşcă dintr-un rest de pâine (...) mucegăită (...), cu pofta întreruptă de paznicii gunoaielor pe străzi (Conotaţii matinale) sau când dezvăluie alternarea gândului la iubită cu descrierea (laconică) a unei execuţii:
Sergentul dă ordin. Soldaţii ascultă.
Gloata nu ştie cine-i la zid.
Buchetul e gata. Lumea e multă.
Mă bucur s-ascult cu tine un lied.

Plumbul sfâşie cârpa din piept.
Voi pune-o lumânare în sufragerie.
Sergentul dă ordin. Soldaţii stau drept.
Pe câmpul de maci o boare adie.
Plutonul de execuţie
În covârşitoarea majoritate, piesele poetice sunt secvenţe ale unui vast solilocviu confidenţial. Sobru confidenţial, tot mai sobru. La început, în primul volum tipărit "acasă", personajul liric se confesează, adesea, direct:
Eu v-am iubit, prieteni, dar vă iert,
Vă iert că n-aţi ştiut cum vă voi plânge,
Când orice gând spre voi mi-a fost deşert,
Când orice vis sta aripile-a-şi frânge.
Eu v-am iubit
sau:
Aş vrea să-ţi scriu,
să-ţi scriu,
să-ţi scriu
o mie de scrisori pe zi
şi rând sub rând:
te iubesc,
te iubesc,
te iubesc...
Ceva şi despre ea
Începând cu volumul al doilea, poetul operează, aproape constant, cu "semne", cu "simboluri", pune efuziilor sentimentale "gratii". Pe un fond elegiac, semnalat şi în titluri ale unor poeme şi cicluri, confesiunea poetică (disimulată, obişnuit) transmite, pe cale de sugestie, îndeosebi anxietăţi, dezamăgiri, resemnări, reculegeri, aşteptări, tristeţi nelămurite, uneori şi luciri de speranţă, chiar euforii, dar în expresie potolită. Sentimentul predominant e unul deWeltschmerz, atenuat prin felurite trucuri, prin procedări disimulative, acoperit de măşti mai mult sau mai puţin sofisticate. Dacă mai pe la începutul aventurii sale lirice, fostul braşovean se destăinuie cu inocenţă: Mi-e inima bolnavă de cutremur/ şi sufletul îmi este adormit/ cu capu-n poala cărnii ce îmi arde (Dincolo de moarte), mai târziu, nu după mult timp, autoexilatul denunţa banalul existenţial prin constatarea că, dintre cei ce au lucrat la cer, unii l-au vopsit albastru/ alţii l-au înroşit, seara,/ alţii/ au vopsit iarba în verde şi cei mai răutăcioşi/ au făcut-o cenuşie, constatare punctată de concluzia că deficitul de gust aparţine însuşi generatorului cosmic, făcătorului lumii:
Plimbându-mă printr-un oraş
fără geamuri,
numai cu obloane,
m-am gândit:
"- Ce puţin gust estetic
are Dumnezeu!"
Sfârşitul
În general, maturizându-se, poetul se obiectivează şi tinde să integreze individualul în totalitate, să dimensioneze semnificaţiile la scară cosmică.
Scrise înainte de stabilirea în altă patrie, poeziile din Testament, sau majoritatea dintre ele, exprimă, în tonalitate neoromantică, nu odată cu inflexiuni simboliste, (Bătrânul clopot bate miezul nopţii/ pierduţii/ se întorc pe rând acasă/ se lasă duşi/ pe străzile pierdute/ spre liniştea singurătăţii lor) şi o stare de spirit comună, dacă nu întregii intelectualităţi române, mai tuturor intelectualilor tineri. Asemenea atâtor confraţi, poetul încă fără volum se simţea, pe asfaltul desfundat, o groapă (...) în care picură coşmare de-ntuneric. (Groapa). Vedea sufocându-se totul în jur şi avea sentimentul de a fi un străin chiar muribund, în mediul natal, cu a cărui viaţă îşi ritma respiraţia:
Acest oraş învăluit de praf
e pulsul meu;
dar inima mi-e ruptă...

Copacii oraşului meu
îşi întind crengile după umbrele lor,
dar nu le ajung.
Soarele e în mine,
dar soarele nu-mi ajunge.
Ploaia e în mine, dar e sărată.
(Oraşul meu)

Reacţia la fenomenalităţile ambianţei mortificante e o implorare naivă către puterile răului de a nu mai acţiona împotriva legilor naturii: Daţi copacilor voie să crească! (Idem)
Metaforă integratoare, neputinţa copacilor de a creşte include şi denunţarea reprimării scelerate a tuturor libertăţilor. Aceasta devine, în alte bucăţi, explicită: în Pegas, libertatea apare înhămată la o birjă, într-o pădure ce forfotea a mişelie. Oamenilor, dezvăluie poetul, altundeva, le-a fost răpită nu doar libertatea de conştiinţă, ci până şi libertatea de sentiment. Îndrăgostitul ar dori să trimită iubitei ( de peste fruntarii, se subînţelege) o mie de scrisori zilnic, dar...
Dragostea e interzisă prin lege!
Dragostea e interzisă prin lege!
Dragostea e interzisă prin lege!...
Se admite numai iubirea controlabilă, "programată":
Dragostea trebuie programată:
cartonaşe perforate,
grămezi neperforate
şi aşa mai departe!
Mai departe...
Implantarea într-un alt climat existenţial nu curmă sentimentul de neîmplinire. Fostul captiv nu se simte liber nici în noua patrie. Sau nu are ce face cu libertatea. În ţara de baştină, el suferise de zgomotul tăcerii, înnebunind de gânduri fără glas. În cea adoptivă, deşi are atâtea de spus, tace. De ce? Pentru că: vremea asprelor cuvinte/ s-a cuibărit în noi cuvinte moi. Libertatea se dovedeşte neputincioasă, şi poemul din care am citat se intitulează chiar Neputinţa libertăţii. Ideea revine, cu concretizări, în Libertatea după libertate:
Cuvinte între dinţi şi fraze-n pumni!
Aşa e libertatea libertăţii;
aşa-i şi ochiul
ce-şi pierdu retina,
aşa-i şi limba-ntoarsă în gâtlej.

Pumnii-s înfipţi în fraze sugrumate,
Iar gura-şi ţine dinţii în cuvinte.

Progresul este plin de impotenţă.
Alte texte dezvăluie că, dintr-o ţară închisoare, poetul a ajuns într-o lume a inautenticităţii. A tencuielii, a mistificaţiei:
Aici e ţara tencuielii,
poleit e totul cu aramă.
(Tencuială)
În cuprinsul acestei ţări a tencuielii fără margini: stă metru-n lanţuri, vorba nu se măsoară (...) cu greutatea celor spuse, peste tot sunt numai buze/ subţiri/ pe fălci umflate/ de ura a nu ştiu de ce. (Idem). Cu tot excesul de libertate propriu prin definiţie societăţii occidentale, sau tocmai din acest motiv, fiinţa evadată dintr-un tărâm în care şoselele anapoda umblau/ şi casele fugeau în subterane nu găseşte nici acolo un spaţiu securizant. A schimbat doar un imperiu al fricii cu altul. În consecinţă, îi este
Frică de moarte şi de cuvinte
frică de fraze şi de morminte
frică de lume şi frică de noi
frică de ziuă şi frică de nori
(Frică de frică)
Prin derularea unor asemenea notaţii, poezia lui Christian W. Schenk se înscrie în teritoriul vast al sensibilităţii expresioniste. Vag bacoviană, tonalitatea elegiacă a unor versuri din Testament (a celor din ciclul Strigătul morţilor îndeosebi) evoluează, în următoarele volume, spre Trakl şi Gottfried Benn (nu fără a trece şi prin Blaga), devenind, cu intermitenţe un vehicul al grotescului terifiant, încătuşat în expresie intelectualizată:
Si cum îmi creşte mâna din orbite
un deget se strecoară dintre buze,
o unghie cu marginile ei zdrobite
adună scoici din marea de meduze.
(Pia desideria)
Imaginaţia edifică un spaţiu de coşmar, de lume întoarsă pe dos (Ceva s-a-nors din nou/ pe dos/ în univers - Amintiri din neolitic de paradis în destrămare - titlul unui poem), în care:
Bolnavii trec pe lângă noi bolnavi
drogaţi de fiecare azi posibil
(Pârtie)
şi mor ( ca în Duhovniceasca argheziană) chiar şi obiectele:
prind aripi caii în hăţuri
muşcându-şi potcoava.
Birjarul e mort
şi biciul e mut.
(Din porunci)
Preludate de apariţia, în Testament, a unei umbrele fără om (Prin mine), imaginile devitalizării şi extincţiei, ale reificării, revin frecvent, în paginile următoarelor cărţi. Părându-i-se că puterea a-ncetat să încolţească/ în Dumnezeul care creşte-n mine (Urbe urbană), poetul aude cum frunzele se ofilesc, aude cum până şi soarele pendulând se ofileşte (Ceas de umbră), constată că cerul plin de plumb/ se prăbuşeşte/ peste pomii desfrunziţi (...), bălţile prind în cristalul lor de gheaţă/ broaşte stupide (...), casele îşi bat obloanele în cuie (...), cuvintele atârnă spânzurate în versuri degerate (Nici n-am fost eu), că impostorii aventurilor lirice transformă poezia în onanii verbale(Marta-Mona), că soarele bătut în cuie/ pradă e secetei lumii (Epitaf) şi, pe străzi pustii un ochi întinde mâna/ spre lumină,/ dar (...) mâna se întinde-n gol(Se cutremurase noaptea), în fine că noi nu ne mai spunem pe nume,/ ci Computere/ sau Consumatori,/ nici rugăciune,/ ci Anexă (Lacrimă, apă sărată), cu alte cuvinte - împrumutate de noi de la Ludwig Klages -, că spiritul (der Geist) a ucis sufletul (die Seele). Semnalând distorsiuni nu doar în sfera pământescului, ci chiar la dimensiune cosmică, poetul nu ezită să le prezinte ca efecte ale unor disfuncţionalităţi ale însuşi pricipiului existenţei. Divinul i se relevă "răstignitorului" de cuvinte mai ales în ipostază degradată, caricaturală, în expresie ludică grotească:
Dumnezeu e Baba Oarba
(Două anotimpuri toamna)

Dumnezeul cuvintelor
stă atârnat de o metaforă
şi fluieră anapoda.
(Libertatea),
desfigurat (Mulţi de găsesc în hălci/ de fălci zdrobite), încătuşat (Baba Oarba stă-n cătuşe), chiar defunct. Liedurile:
sunt sentimente
singure
plutind prind noi
de când e Demiurg
a încetat...
a încetat.
(Trei închipuite ritmuri)
Sentimentul dispariţiei sacrului e formulat şi la modul eminescian facesios (propriu unor improvizaţii berlineze):
Cum să nu slăbeşti, când arta
e redusă la o nucă
spartă de o coană Marta
şi doi domni ce o educă?
(Marta Mona)
ca şi în reprezentări ce amintesc de Evoluţii-le şi Triumful lui Arghezi:
Eroii şi-au găsit viaţa eternă
în mucegaiul vremilor cavernă;
ei şi-au uitat destinul sub calotă
şi ce-a rămas e doar o anecdotă.
(Sub calotă Aristot)
O replică la spectacolul degradării tuturor valorilor e strigătul, faimosul Schrei expresionist:
Urlaţi, oameni,
urlaţi!
Poeţii nu-s născuţi cu cizme;
îşi fac opinci
din strigătele voastre.
(Qui tacet)
Tot în spiritul expresionismului, antidotul traumelor provocate de sentimentul desacralizării şi al pierderii identităţii sub impactul modernismelor dezumanizante este întoarcerea la original, la organic.
Opţiunea pentru firesc, pentru elementar se declară, di

Jetzt kommentieren Autor: Christian W. Schenk 19.07.2010 05:39

<a href="http://www.shoppen-auf-raten.com/">Ratenzahlung trotz Schufa</a>


Christian W. Schenk
Biografie

Christian Wilhelm Schenk (n. 11 noiembrie 1951 în Braşov) este un poet, eseist, traducător, bilingv româno-german. a crescut într-o mică localitate minieră Concordia lângă Braşov unde a fost educat în trei limbi (germană, maghiară şi română) tatăl lui fiind german iar mama de formaţie austro-ungară.[modifică]
La sfârşitul anilor '50 încep primele sale încercări literare, urmând ca în anul 1961 să publice prima sa poezie în revista pentru copii Luminiţa dinBucureşti sub atenţia primului său mentor literar (până în anul 1965) Tudor Arghezi (1880-1967). Al doilea său mentor, între anii 1964-1969, a fost poetul transilvănean Vasile Copilu-Cheatră (1912-1997) care la rândul lui a stat sub influenţele tematice ale lui Aron Cotruş (1891-1961).
Clasele primare le-a absolvit în localitatea de baştină (1958-1962) urmând şcoala generală în localitatea vecină Vulcan judeţul Braşov din 1962 până în 1966. A urmat cu întreruperi liceul la Codlea. Între 1971 şi 1976 a lucrat ca sezonier, operator cinematografic, muncitor ţesător, primitor-distribuitor. În 1974, urmând cursurile la seral, şi-a luat bacalaureatul.
În 1976 Schenk a părăsit România stabilindu-se definitiv în Germania. Acolo a trebuit sa urmeze un an şi clasa a XIII-a pentru a i se recunoaşte bacalaureatul german.
Între 1977 şi 1980 a absolvit în oraşul Koblenz Renania Palatină tehnica dentară urmând ca din 1980 până în 1985 să urmeze facultatea de medicină, secţia stomatologie, în oraşul Mainzla Universitatea Johannes Gutenberg. Şi-a luat doctoratul în 1985 cu lucrarea de disertaţie "Despre situaţia handicapaţilor la locul de muncă".
Între 1986 şi 1988 a lucrat ca medic asistent urmând ca din anul 1988 să-şi deschidă un cabinet particular în oraşul Kastellaun aflat între Rin şi Moselă. Din 2010 Christian W. Schenk locuieşte în oraşul turistic Boppard de pe Rinul Mijlociu.
.
Ca redactor şef al revistei tetralingve "Convergenţe Româneşti" (1984-1986) scrie un articol vehement împotriva aşa numitelor urbanizări sub dictatura lui Nicolae Ceauşescu ceea ce-l face a fi declarat (1986) persoană non grată pe viaţă. Totuşi, Schenk, scria mai departe în ambele limbi (făcând şi traduceri din maghiară) având, însă, rezonanţă doar în vest. În 1990 a fost "reabilitat" de către Frontul Apărării Naţionale, pe atunci sub conducerea lui Ion Iliescu, mai târziu primind şi un Brevet Prezidenţial. Fiind membru al Uniunii Scriitorilor din Germania şi România, Union Mondiale des Écrivains Médecins, American Romanian Academy of Arts and Sciences, al Uniunii Scriitorilor şi Publiciştilor Medici din România, în Balkanromanisten-Verband (Societatea Balcaniştilor Germani) şi în Süd-Ost-Europa-Gesellschaft (Societatea Germana pentru Europa de sud-est), Schenk se străduieşte să propage culturile germane şi române cât şi legăturile dintre acestea în spaţiile culturale est-vest. Un mare rol pentru promovarea literaturii române în spaţiile de limbă germană l-a avut şi înfiinţarea editurii Dionysos.
Pentru meritele sale deosebite în legăturile culturale est-vest cât şi pentru opera sa, Christian W. Schenk a fost numit în anul 2000 Cetăţean de Onoare al Oraşului Universitar Cluj-Napoca.

Publicaţii
Gedichte/Poezii, Editura „P“ Mainz 1981, ediţie proprie
Omina, Dortmund 1987, ediţie proprie
Strigătul morţilor, Editura Labyrint Bucureşti 1991, ISBN 973-607-012-3
Testament, Editura Labyrint Bucureşti 1991, ISBN 973-607-009-3
Răstignirea ultimului cuvânt, Editura Doris Bucureşti, 1992,ISBN 973-95562-2-1
Lichtebbe (Reflux de lumină), Verlag Deutscher Autoren 1994, ISBN 3-88611-150-4
Blinder Spiegel (Oglinda oarbă), Edition „L“ Loßburg 1994, ISBN 3980387135
Semne, gratii şi simboluri, Editura Dacia Cluj, ISBN 973-35-0477-7
Mandala, Dionysos Verlag 1996, ISBN 3-9803871-3-5
Două anotimpuri, toamna, Editura Helicon Timişoara 1997, ISBN 973-574-372-8
Poezii/Gedichte (Rumänisch/Deutsch), Cogito Verlag Oradea 1997, ISBN 973-9064-71-X
Vorbe sugrumate-n aer , Editura Cogito Oradea 1998, 2. Ed. II 1999, ISBN 973-9064-94-9
Poeme vechi şi noi , Editura Axa Botoşani 2000, ISBN 973-8034-14-0
Elegii Coloconeze, Editura Cronica (Iaşi) 2000, ISBN 973-9206-70-0
55 Poezii (Ediţie specială la aniversarea vârstei de 55 de ani) – 2006, ISBN 973-86530-0-2

Traduceri de cărţi

Cele mai frumoase balade germane de la Ludwig Uhland până la Ricarda Huch, Editura „Cartea Românească“ Bucureşti 1969
Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezişă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români. Editor: Simone Reicherts, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119
Dorin Popa: Poesis - Elf lyrische Miniaturen, Dionysos Verlag 1996, ISBN 3980387100
George Vulturescu: Augenlieder, Dionysos Verlag 1996, ISBN 3980387143
Lucian Vasiliu: Tanz der Monaden, Dionysos Verlag 1996, ISBN 3980387151
Ştefan Augustin Doinaş: Geboren in Utopia, Dionysos Verlag 1996, ISBN 398038716X
Marin Sorescu: Die Leere der Glocke, Dionysos Verlag 1997 und 2002, ISBN 3-933427-09-6
Emil Manu: Traum Stunde, Dionysos Verlag 1997, ISBN 3980387186
Dorin Popa: Niemand versteht mich, Polirom 1998, 973-683-059-4
Gellu Dorian: Niemandsinsel, Dionysos Verlag 1998, ISBN 3933427002
Valeriu Stancu: Wortwunde, Dionysos Verlag 1998, ISBN 3980387194
Ana Blandiana: Sternehimmel, Dionysos Verlag 1999 und 2002, ISBN 3-933427-08-8
Mihail Eminescu: Sämtliche Gedichte, Dionysos Verlag 2000, ISBN 3-933427-02-9
Cassian Maria Spiridon: Über den Wald, Dionysos Verlag 2002, ISBN 3-933427-07-X
Ion Caraion: Ein Garten ist in mir, Dionysos Verlag 2002, ISBN 3-933427-04-5
Aura Christi: Geflüster, Dionysos Verlag 2002, ISBN 3-933427-03-7
Marin Mincu: Drehung, Dionysos Verlag 2002, ISBN 3-933427-06-1

Premii şi menţiuni

1971: Premiul naţional pentru debut în lirică iniţiat de către Nicolae Tăutu (1919 - 1972)
1993: Premiul de juriu al Societăţii Autorilor Liberi de Limbă Germană
1994: Premiul „Poesis“ pentru traducerile în limba română
1997: Premiul special al Festivalului Internaţional de poezie Oradea
1998: Premiul „Frontiera Poesis“ pentru traducerile în limba germană
1999: BOL Premiul Jubiliar „Anul Goethe“
2000: Brevet prezidenţial pentru merite deosebite aduse culturilor naţionale române şi germane, înmânat de către preşedintele României
2000: Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca
2000: Medalia comemorativă „Mihail Eminescu“ pentru promovarea operei eminesciene, înmânată de către ministrul culturii
2001: Premiul pentru poezie „Convorbiri literare“ - Iaşi
2002: Premiul pentru excelenţa programului editorial al editurii Dionysos "Convorbiri literare" - Iaşi
2006: "Cavaler al Ordinului Danubian" - Galaţi
2005: Preşedinte (din 2005) al Societăţii socio-culturale „New Europe“
2006: Menţiune „Excelenţă în literatură“ Societatea „Conta“ Piatra Neamţ
2006: Menţiune „MAGNA CUM AMICITIAE“ pentru consegvenţa întreţinerii relaţiilor est-vest (Muzeul Literaturii Române Iaşi)
2007 Diplomă de Excelenţă - Memorial Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii Mihail Eminescu
2007 Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iaşi, Premiul pentru opera şi activitatea culturală în spaţiul literar român şi german.

Surse

Istoria literaturii române - De la creaţia populară la postmodernism - Dumitru Micu
"Kürschner" Literatur Lexikon
Deutsches Schriftsteller Lexikon
Romanian's American writer lexicon
Medici-Scriitori Români (Mic dicţionar) - Ed. Viaţa Medicală Românească
Dicţionarul biografic al literaturii române - Aurel Sasu
Dicţionarul general al literaturii române - Academia Română- Ed. Univers Enciclopedic
C.W. Schenk - O prezenţă poetică în literatura română - Gheorghe Bulgăr şi Emil Manu 220 pagini ISBN 973-95885-3-0, Bucureşti
Ovid S. Crohmălniceanu: Alăptat de două mame, colecţia Phoenix 1992 (47 p.)
Eugen Simion: Limba maternă şi limba poeziei - Cazul Christian W. Schenk, colecţia Phoenix 1993 (46 p.)
Vasile-Copilu Cheatră, O lacrimă după înger, eseu, în colectia Phoenix.
Ştefan Borbély, Umbra cuvintelor - Experienţa lui Christian W. Schenk, colecţia Phoenix 1995, si în: "Xenograme", ed. Cogito/Oradea 1997, pag. 161-224
Dumitru Micu, Poezia lui Christian W. Schenk, Bucuresti 1998/1999

Legături externe

Mai multe informaţii la Uniunea Scriitorilor din Germania
Website Dionysos
Writer Docs from Germany
Cetăţeni de onoare (Cluj)
Despre Christian W. Schenk
Români în Germania (Schenk